Paradoxul IRUM Reghin: Am salvat tractorul românesc, dar am pierdut inima tractorului românesc
Dincolo de succesul IRUM: Adevărul dureros despre pierderea independenței motoarelor românești
Fabrica de utilaje forestiere și tractoare agricole de la Reghin reprezintă, fără îndoială, un atu extraordinar pentru ingineria românească actuală. Într-o industrie care a fost aproape complet pusă la pământ, faptul că IRUM a reușit să pună pe picioare o linie modernă de producție este de-a dreptul lăudabil. Totuși, este suficient ceea ce se întâmplă acolo?
Dacă vrem să fim cu adevărat obiectivi în analiza industrială, trebuie să privim lucrurile și dintr-un unghi care nu ne convine deloc.
Iluzia renașterii: Reghinul a crescut pe cenușa UTB
Reinventarea tractorului agricol românesc prin lansarea modelelor TAG de la IRUM a consemnat, în mod indirect, un deces istoric: dispariția totală a legendarului tractor UTB (Uzina Tractorul Brașov). Ceea ce vedem astăzi pe piață este un succes de asamblare și integrare, însă inima mașinii nu mai vorbește limba română.
Odată cu UTB, România a pierdut cel mai important pilon al autonomiei sale industriale: capacitatea de a mai proiecta și produce motoare diesel proprii.
Oricât de criticate, „proaste” sau defectuoase au fost considerate în anumite perioade istorice, motoarele produse în țară aveau un avantaj imens: industria noastră deținea controlul total asupra esenței vehiculelor grele. Noi controlam cotele, aliajele, fluxul tehnologic și soluțiile de design mecanic.
Saltul care nu s-a mai făcut: De la dezaluminizare la normele Euro
Ce ar fi trebuit să facem, din punct de vedere ingineresc? Pașii ar fi fost logici și relativ simpli pentru o industrie lăsată să funcționeze:
Alinierea cu normele de emisii europene: Acesta era primul pas obligatoriu. Modernizarea sistemelor de injecție și introducerea managementului electronic ar fi adus motoarele autohtone în secolul XXI.
Optimizarea carențelor istorice: Trebuiau rezolvate problemele cronice de fiabilitate, de la calitatea precară a garniturilor la erorile metalurgice rezultate din procesul forțat de „dezaluminizare” impus dictatorial în anii 1980 (când aluminiul trebuia înlocuit cu materiale mai grele și mai puțin eficiente pentru a face economii).
Dacă am fi salvat și modernizat motoarele DIESEL, ecuația industrială a României ar fi arătat complet diferit astăzi.
Concluzia fără motore!
Adevărul tehnic este necruțător: dacă produceam în continuare motoare, puteam produce mai departe camioane și tractoare românești fără nicio barieră.
Cât timp inima unui tractor modern românesc vine din import, independența noastră industrială rămâne doar o fațadă frumos colorată. IRUM Reghin face o treabă remarcabilă în contextul actual, dar ne arată, în același timp, dimensiunea uriașă a ceea ce am pierdut la Brașov.
Comments