O analiză tehnică detaliată a platformei DAC 8x8. Descoperă complexitatea motorului Roman V8 Turbo, cascada celor 7 diferențiale și geometria direcției duble.

În anii '80-'90, inginerii din Brașov au proiectat o utilitară capabilă să concureze cu VW Transporter. Descoperă povestea unui prototip de excepție, abandonat din cauza lipsei de investiții și a unei economii în colaps.

Prăbușirea industriei românești nu a început în 1990. Află cum „politica derogării” și compromisul etic din anii '80 au condamnat fabricile la colaps.

Descoperă povestea DAC 8.135 HAE, pariul inginerilor de la Brașov împotriva legendarului Unimog. O analiză tehnică despre șasiuri rigide, transmisii IMASA și ambiția de a replica tehnologia vestică cu resurse locale în anii '90.

O analiză despre gloria și declinul UTB. De la brutalitatea fontei turnate la Brașov, la soluția salvatoare care ar fi putut transforma uzina într-un lider european.

Ultimul camion românesc: Designul brașovean care a înfruntat sfârșitul Ultima generație de camioane ROMAN avea sa se nască acum 20 de ani din încăpățânarea unor anonimi. A fost ultimul model conceput și realizat în România. La mijlocul anilor 2000, un grup restrâns de ingineri a reușit să livreze un vehicul modern folosind o rețetă dură și eficientă: combinație inteligentă între moștenirea anilor ’80 (punți, șasiu, structura de bază a cabinei) și componente de la furnizori ex

Inaugurarea Uzinelor I.A.R. Brașov (11 octombrie 1927): Momentul în care România a intrat oficial în clubul constructorilor de avioane Pe 11 octombrie 1927, la poalele Tâmpei, în prezența unei delegații de excepție, s-au inaugurat oficial uzinele Industria Aeronautică Română – I.A.R. Brașov. Evenimentul nu a reprezentat doar deschiderea unei fabrici, ci un act fondator al industriei aeronautice românești moderne – prima unitate industrială dedicată producției de avioane și mo

Cum a ajuns România de la profesorul de inginerie al Chinei la ucenicul de azi. Istoria are un simț al umorului destul de cinic. Adesea ne place să spunem că ea este ciclică, sugerând o repetiție a evenimentelor care ne permite, teoretic, să învățăm din greșeli. Însă, privind evoluția industriei auto românești în raport cu gigantul care a devenit astăzi China, constatăm un fenomen mult mai bizar: istoria nu este doar ciclică, ci pare să fie de-a dreptul reversibilă. Ne aflăm

De la Ordinul de Stat la Vehiculul Inginerilor Brașoveni Ne place să ne plângem! Am transformat lamentarea într-un sport național și ne sufocăm sub greutatea unor „task-uri” care, privite la rece, sunt doar niște banalități birocratice. Ne considerăm epuizați, stresați și asfixiați de termene limită, însă această autovictimizare nu este altceva decât mărturia de ipocrizie a unei generații fragile. Suntem o generație de cristal care se sfărâmă la prima adiere de presiune reală

Momentul colapsului: doar o iluzie a nostalgiei glorificării Există o tendință generalizată, alimentată de o nostalgie selectivă, de a plasa momentul prăbușirii marii industrii românești imediat după Revoluția din 1989. Totuși, dacă încetăm să privim istoria prin lentila obtuză a glorificării perpetue, descoperim o realitate mult mai crudă: Autocamioane Brașov nu s-a prăbușit sub presiunea capitalismului post-decembrist, ci era deja un „pacient în perfuzii” cu mult înainte de

Epopeea tehnică a „Wusch”-ului: Calea ferată îngustă Sibiu-Agnita-Sighișoara În peisajul infrastructurii feroviare din România, puține proiecte îmbină atât de organic provocările topografice cu utilitatea socio-economică precum a făcut-o, timp de peste un secol, linia de ecartament îngust care lega Sibiul de Sighișoara. Cunoscută popular sub numele de „Mocănița” sau, în cercurile tehnice de odinioară, după onomatopeea săsească „Wusch”, această cale ferată reprezintă un studiu

Introducere: Moștenirea Tehnologică a Transmisiei Grele În istoria industriei auto din România, modelul SR 101 ocupă un loc de cinste ca fiind primul camion de mare tonaj produs local. Succesul acestuia pe șantierele patriei nu s-a datorat doar motorului său cu 6 cilindri, ci și unei componente critice care asigura motricitatea: puntea spate . Fiind o clonă licențiată a modelului sovietic ZiS-150 , SR 101 a preluat integral soluția tehnică a punții motoare, o arhitectură car